Plăcintă cu pere

Pentru aluat, v. aluat de unt: 200 g făină, 125 g unt, 1 dl apă, un vârf de linguriţă sare.

Se cerne făina într-un castron, se pune untul şi se amestecă, dar nu se frământă. Se toarnă apa în care s-a dizolvat sarea, se amestecă totul repede cu mâna fără să căutăm a obţine un amestec desăvârşit. Se dă la rece să se odihnească 20 de minute. Se întinde foaia şi se întrebuinţează la fel ca aluatul franţuzesc.
Umplutura: 750 g pere, 1 linguriţă unt, zahăr, scorţişoară.
Se curăţă perele, se îndepărtează sâmburii, se taie în sferturi, apoi în felii şi se înăbuşă în unt cu puţin zahăr şi scorţişoară pisată, după gust. Se lasă să se răcească. Se face un aluat de unt, se întinde o foaie de circa 1/2 cm grosime, se taie un rond de 30 cm diametru. Se aşază perele pe jumătate de rond, se udă marginea cu puţină apă, se întoarce deasupra cealaltă jumătate şi se lipeşte apăsând uşor cu degetul. Se îndoaie apoi marginea, astfel încât să formeze o mică bordură, pentru ca perele să nu iasă afară. Se aşază plăcinta pe tava stropită cu apă, se unge deasupra cu ou, se înţeapă în câteva locuri şi se coace la foc bun circa trei sferturi de oră. În loc de o singură plăcintă mare se pot face plăcinţele mici.

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Cartea Românească, Bucureşti