După definiţia apărută în Dicţionarul enciclopedic, leguma este o plantă agricolă de la care se consumă în alimentaţie partea vegetativă sau fructele.
Legumicultura este un sector al producţiei agricole care cuprinde Cultura plantelor.
Horticultura este ştiinţa care se ocupă de cultivarea plantelor din grădină, inclusiv cu legumele.
Deci, legumele sunt produse horticole, folosite de oameni în alimentaţia lor, în stare proaspătă, sau conservată, în cele mai diferite feluri, din cele mai vechi timpuri şi până astăzi.
Dar având în vedere că botanica, o ramură a biologiei care se ocupă de studiul tuturor plantelor existente pe suprafaţa pământului, a făcut o clasificare ştiinţifică a plantelor legumicole, sub aspectul locului lor în vastul regn vegetal, cât şi gruparea lor din punct de vedere horticol, precum şi sub aspectul structurii şi utilizării lor în alimentaţia oamenilor, vă prezentătm în continuare în formă sintetică cele trei categorii de caracteristici ale legumelor:
I. Din punct de vedere botanic, legumele se clasifică astfel:
l) Familia Chenopodiaceae: loboda, sfecla roşie, spanacul
2) Familia Compositae: anghinaria, salata, tarhonul
3) Familia Cruciferaei conopida, gulia, muştarul, ridichea, varza albă, varza Bruxelles, varza creaţă, varza roşie
4) Familia Cucurbitaceae: castraveţii, dovlecei, pepenii galbeni, pepenii verzi etc.
5) Familia Leguminoase: bobul, fasolea, mazărea, lintea, soia
6) Familia Liliaceae: ceapa, prazul şi usturoiul.
7) Familia Solanaceae: ardei, cartofi, pătlăgele (tomatele) şi vinetele.
8) Familia Umbelliferae: anisonul, chimionul, coriandrul, leuşteanul, mărarul, morcovul, păstârnacul, pătrunjelul şi ţelina.
II. Din punct de vedere horticol, legumele se grupează astfel:
1) Bostănoase (castraveţi, dovleci, dovlecei, etc.) de la care se consumă fructele pepenide, ce fac parte din familia Cucurbitaceae.
2) Bulboase (ceapa, prazul, usturoiul) de la care se consumă tulpinile subterane (bulbii).
3) Frunzoase (frunze de lobodă, frunze de pătrunjel, frunze de ţelină, salată, spanac).
4) Păstăioase (bob, fasole, linte, Mazăre) care grupează plante din familia leguminoase, de la care se consumă fructele, respectiv seminţele din păstăi.
5) Rădăcinoase (morcovi, păstârnac, pătrunjel; ridichi, ţelină) a căror parte comestibilă este rădăcina.
6) Solano-fructoase cuprind plante din familia Solanaceae, de la care se consumă fructele bace — ardeii, pătlăgelele roşii (tomate), pătlăgelele vinete.
7) Tuberculifere, sunt legume de la care se consumă tuberculii (cartofi, batat).
8) Vărzoase (varză albă, varză roşie, varză creaţă, varză de Bruxelles, conopida, gulia etc.), de la care se consumă tulpinile aeriene metamorfozate, mugurii sau inflorescenţele.
Precum se poate desprinde cu uşurinţă, în alimentaţia oamenilor se utilizează, în raport de specificul fiecărei plante, următoarele organe: fructele, frunzele, rădăcinile tuberizate, şi tulpinile, seminţele.
III. După structura lor, legumele care produc fructe sînt următoarele: ardeii, bobul, castraveţii, dovleceii, fasolea, lintea, mazărea şi pătlăgelele roşii (tomate), pătlăgele vinete, pepenii.
La legumele cu, fructe distingem următoarele feluri şi sortimente:
1. Bace, cu aspect cărnos şi bare conţin mai multe seminţe, care se subdivide în două
subgrupe:
a) Bace tipice: pătlăgelele roşii (tomatele) şi pătlăgelele vinete.
b) Baciforme peponide: castraveţi, dovlecei, şi pepeni.
2) Frunze consumabile se obţin de la: salată, spanac, leuştean, lobodă, macriş, ştevie, tarhon etc.
3) Inflorescenţe se consumă de la conopidă.
4) Mugurii se obţin de la varză, deoarece organul folosit în alimentaţia oamenilor este un mugure.
5) Păstaia, este fructul uscat al plantelor de: bob, fasole, linte, mazăre.
6) Rădăcini tuberizate se folosesc în consum cele de la: morcov, pătrunjel, păstârnac, ţelină, sfeclă roşie, etc.
7) Seminţele obţinute de la plante sub formă de boabe sunt: bobul, fasolea, lintea, mazărea etc.
8) Tulpinile se prezintă sub diferite forme. Astfel, avem tulpini aeriene, tuberizate (gulia), sau tulpini subterane, metamorfozate, ca de exemplu la cartof (tuberculul), la usturoi şi ceapă (bulbul).
Almanahul Ambianţei, editat de revista Steaua, revistă lunară a Uniunii Scriitorilor din România, Întreprinderea Poligrafică Cluj, 1990
