Antricote la grătar

Antricotele trebue să fie proaspete, dar niciodată din ziua în care a fost tăiată vita, ci ţinute până a doua sau a treia zi. Altfel sunt tari, oricât de bine ar fi fripte. Se pregăteşte grătarul bine încins. Se bate carnea puţin cu mânerul cuţitului şi se sărează. Se şterge cu o cârpă şi se pune pe grătarul încins şi care a fost bine uns cu o bucata ele slănină crudă. Nu se întoarce decât când e destul de rumenită pe o parte şi nu se înţeapă cu furculiţa Ia întors. Durata frigerii atârnăi de grosimea antricotei. La foc bine potrivit, o antricota nu prea groasă e gata în 10—15 minute. Se cunoaşte ca e destul de friptă atunci când apar la suprafaţa 2—3 picături de zeamă rozie. Se aşează pe farfurie, se pune peste fiecare o bucăţică de unt proaspăt. Se servesc cu cartofi prăjiţi şi salată.

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Cartea Românească, Bucureşti