Găluști de făină, Găluști de brânză, Găluști pariziene, Colțunași I
Găluști de făină
Pui două gălbenuşuri de ouă într-o farfurie, pui unt cât un ou şi freci ou lingura; apoi baţi albuşuriile şi le amesteci şi cu ele, mai freci şi începi a presăra făină amestecând mereu până se va îngroşa cât să poţi lua cu lingura fără să se scurgă din ea, pui şi puţină sare. Pui apă sărată la foc; când fierbe în clocot pui cu lingura câte o bucăţică de cocă şi laşi să fiarbă până ce le pui pe toate fierte. Le strecori, le scoţi pe farfurie şi le poţi găti sau cu unt şi cu parmezan, sau cu griş prăjit.
Cunoşti că găluştile sunt fierte, când se ridică deasupra apei.
Găluști de brânză
Iei o jumătate kg. de brânză dulce de vacă şi 100 făină, pui puţină sare, 25 g de unt, 2 gălbenuşuri de ouă, le frămânţi bine toate cu o linguriţă, formezi găluştile şi le pui să fiarbă în apă fierbinte sărată. Prăjeşti într-o cratiţă pesmet de franzelă în unt, şi după ce scoţi găluştile fierte din apă, le pul în taler, şi torni pesmetul prăjit peste ele.
Găluști pariziene
Ia 250 g apă, 100 g unt şi piper. Să fiarbă. Când clocotește varsă 150 g făină trecuta prin sită. Amestecă bine să nu se facă cocoloaşe. Să fiarbă puţin, apoi toarnă 50 g parmezan. Amestecă mereu până ce coca se va dezlipi. Tragi cratiţa de la foc, laşi să se răcească, puţin, adaugă, unul câte unul, 3 ouă. Amestecă într-una. Coca trebuie să fie tare. Fă găluştile şi pune-le 5—6 minute în apă fierbinte sărată. Usucă-le pe un şervet, pune-le câteva minute la gura cuptorului şi serveşte-le acoperite cu sos tomat.
Aceste găluști se pot fierbe și în lapte; iar în laptele acesta vei face un sos bechamel .
Colțunași I
Facem un aluat din ouă şi făină; proporţiile 1 ou la 100 g făină. Întindem pasta pe masa bucătăriei, o subțiem cu sulul, o lăsăm să se răcească, apoi tăiem din ea bucăţele cam de 10 cm pătraţi. Înăuntru acestor fragmente punem brânză albă şi dulce de vacă frământată cu ouă întregi. Închidem foaia călțunaşului, îl punem să fiarbă în apă sărată, apoi îl opărim în unt proaspăt.
Îi servim calzi.
Related posts
Pate de mazăre uscată (I) 1 cană boabe mazăre uscată, 1 ceapă mare, 100 g maioneză soia. Mazărea se alege, se spală şi se pune la înmuiat 12 ore. Apoi, se fierbe la foc mic, în suficientă apă. Când a fiert bine (sunt necesare câteva ore), se scurge de zeamă şi se mixează împreună cu ceapa. Se adaugă maioneza, amestecându-se bine. continue reading
Cremă (dulce) din soia boabe (pentru tort, diverse prăjituri) 1 cană soia boabe, 3 linguri miere zaharisită, 1 l-ţă carob (înlocuitor de cacao), 2 ling. apă, 50 g nuci mărunţite (sau alune, cocos etc.). continue reading
Ingrediente 500 g făină, 250 g zahăr, 1 lingură unt, 150 ml lapte 4 ouă 1 praf de copt, 700 g prune, 50 g zahăr pudră, 2 pliculeţe zahăr vanilat. continue reading
Ingrediente pentru Salată de crudităţi: 1 salată verde, 100 g mazăre din conservă, 1 ardei, 1 legătură ceapă verde, 1 morcov ras, 2 frunze de ţelină, 1 avocado, 2-3 linguri suc de lămâie, sare, 1 linguriţă miere. continue reading
Ingrediente 1 varză roşie mică, 2 linguri ulei de măsline, 3-4 linguri suc de lămâie, sare, 1 linguriţă hrean (opţional). continue reading
Pastă de tofu cu ceapă verde şi ridichi 250 g tofu, 1 legătură ceapă verde, 5 ridichi, 1 linguriţă sare, 50 g seminţe de floarea-soarelui, 100 ml lapte de soia. Se curăţă legumele şi se spală. Ceapa verde se toacă mărunt, iar ridichiile se taie felii. Se pun într-un castron adânc, se adaugă tofu, sarea şi seminţele de floarea-soarelui. Se pasează bine cu mixerul. La nevoie, se adaugă lapte de soia pentru a obţine consistenţa potrivită pentru o pastă care se va servi pe pâine. Pasta se pune într-un borcan cu capac şi se va păstra la frigider. Ceapa Compoziţie chimică (ceapa proaspătă): Proteine: 1% Hidraţi de carbon: 9% Lipide:0,25% Săruri minerale: sodiu 8 mg%, potasiu 160 mg%, calciu 30 mg%, fosfor 40 mg%, fier 0,5 mg%, I, Si, S, Zn, Al, Mo, Ni, F, Co, Cr, Cu, Mn. Vitamine: A – 5 mg%; B,, B, – 0,03 mg%; C – 8 mg%, E, PP, etc. Proprietăţi: Ceapa este un factor de sănătate şi longevitate, stimulent al sistemului nervos, hepatic, renal, diuretic puternic, antireumatismal, antiscorbutic, antiseptic şi antiinfecţios, secretor, expectorant, digestiv, echilibrant glandular, anticlerotic şi antitrombozic, afrodisiac, hipoglicemiant, antiscrofulos, vermifug, hipnotic uşor, curativ al pielii şi al sistemului pilos.
Rețete pentru sănătatea noastră, Elena Pridie