Foi de plăcintă I

• 1/2 ceaşcă de ulei
• 2 ceşti de apă
• 1 linguriţă de sare
• făină cât cuprinde
Se cerne făina într-un lighenaş, se face o scobitură în care se pun apa caldă (nu fierbinte), uleiul şi sarea. Se frământă până se obţine un aluat potrivit de moale. Ca să se frăgezească, se bate aluatul de masă timp de 10 minute. Se poate pregăti aluatul cu câteva ore mai devreme sau în momentul în care se prepară plăcinta, după cum este mai comod pentru gospodină.
Este de preferat să se întindă foi mici, cât tava, pentru a se putea întinde uşor, şi cât mai subţiri. Astfel, se taie câte o grămăjoară de aluat cât un măr, se tapetează masa cu făină, ca să nu se lipească, şi se întinde cu plăcintarul în toate direcţiile. Se întoarce foaia, se tapetează cu făină de câte ori este nevoie, se întinde din nou, până când foaia este suficient de bine întinsă. Dacă se întind foi mici, se evită astfel înfăşurarea foii pe plăcintar, lucru care necesită oarecare experienţă şi dexteritate.
Foile se întind pe măsură ce se aşază în tavă; nu se pregătesc toate o dată.

* ceaşcă = se foloseşte ca măsură o ceaşcă de ceai de 250 g. Dacă nu se cunoaşte cu exactitate mărimea ceştii, important este să sc folosească pentru o reţetă, ca măsură, aceeaşi ceaşcă.

Mâncăruri şi dulciuri de post, Garoafa Coman