Turte moldovenești

500 g foi de plăcintă: aluat de plăcintă: 500 g făină, 3 linguri ulei, 1 linguriţă sare, 1 ceaşcă apă caldă.

Se cerne făina pe masa de aluat. Se face loc la mijloc, se pune uleiul, sarea şi o ceaşcă de apă caldă. Se amestecă întâi cu lingura, iar când începe aluatul să se prindă, se frământă cu mâna. Se face un aluat potrivit, mai mult moale, adăugând câte puţină apă caldă dacă mai trebuie. După ce a fost bine frământat şi bătut de masă, se lasă 10 minute la un loc cald (dar nu umed), acoperit cu un şervet tot cald (sau cu o cratiţă încălzită). Se întinde apoi o foaie cu vergeaua, se acoperă cu un şervet şi se lasă să stea un sfert de oră. Pe masa de bucătărie se pune o faţâ de masă curată, se presară făină, se pune foaia de aluat deasupra şi cu multă răbdare se întinde de jur împrejur cu grijă să nu se rupă, până ce marginile aluatului trec de marginea mesei, iar foaia s-a făcut subţire ca o foiţă de ţigară. Marginea rămasă groasă împrejur se rupe, iar restul se lasă să se usuce câteva minute, apoi i se dă întrebuinţarea dorită.
În plus, 500 g nuci, 150 g zahăr. Siropul: 250 g zahăr, 1/2 l apă, 1 lingură apă de flori.
Se întinde o foaie de plăcintă. Când s-a zbicit puţin, se taie rotocoale cu ajutorul unei farfurii mijlocii şi al unui cuţit nu prea ascuţit, ca să nu se taie şi faţa de masă. Se aşază într-o cratiţă, una peste alta, cu grijă să nu se sfărâme. Când toate foile sunt tăiate, se pun pe rând într-o tigaie la foc, sau direct pe maşină, să se coacă pe ambele părţi, fără să se rumenească. Se face un sirop de zahăr în care se toarnă o lingură de apă de flori, după dorinţă. Se trec nucile prin maşina de tocat şi se amestecă cu zahăr pisat. Se pune o foaie rotundă pe farfurie, se stropeşte cu sirop, cu o pană, se presară puţină nucă amestecată cu zahăr, deasupra se pune o altă foaie, care se stropeşte cu sirop, şi aşa mai departe. Stratul de foi se face mai înalt deoarece după ce s-a muiat se lasă. Plăcinta astfel pregătită poate sta mai multe zile. Nu trebuie să fie prea uscată, nici prea umedă, iar când se serveşte, se mai poate adăuga puţin sirop.

Sanda Marin, Carte de bucate, Editura Cartea Românească, Bucureşti